Cum se masoara tensiunea arteriala la copii

Vizualizari: 901

Tensiunea arteriala (TA) una dintre cele mai bune metode de verificare a starii de sanatate. Ea se masoara in mmHg (milimetri coloana de mercur) si reprezinta presiunea exercitata de coloana de sange asupra peretelui vasului de sange in timpul contractiei si relaxarii inimii.

Exista doua componente ale tensiunii arteriale :

• componenta sistolica – este presiunea exercitata asupra peretilor arteriali cand inima se contracta (in sistola)
• componenta diastolica – este presiunea exercitata asupra peretilor arteriali cand inima se relaxeaza intre doua contractii (in diastola)

In cazul in care valorile tensiunii arteriale sunt crescute, egale sau mai mari de 140/90 mm Hg, vorbim de hipertensiune arteriala, o afectiune care, netinuta sub control / netratata, creste riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficienta cardiaca, boala renala sau moarte subita.

Hipertensiunea arteriala (HTA) este una dintre cele mai importante probleme de sanatate publica si reprezinta principala cauza de morbiditate in populatia adulta, atat la nivel mondial, cat si in Romania. O crestere a frecventei HTA s-a observat si in randul copiilor in ultimele decenii, concomitent cu cresterea in greutate a acestora, Musatine și Bogalusa demonstrând în 1970 că greutatea este un factor determinant major al cresterii tensiunii arteriale. În România, studii recente au evidențiat aceeași tendintă crescătoare, prevalența fiind de 7,4% în București și 9,1% în zona de vest a țării. Din acest motiv, diagnosticul precoce si tratamentul initiat cat mai devreme reprezinta cheia succesului terapeutic si cea mai buna metoda de a preveni aparitia HTA la varsta adulta.

Hipertensiunea arteriala este definita ca valoarea tensiunii arteriale (TA) care depaseste limita considerata normala. La adult si la copiii peste 13 ani, aceasta valoare este 130/80 mmHg. Insa, pentru copiii cu varsta sub 13 ani, aceasta valoare nu se ia in calcul. In schimb, se folosesc percentilele – grafice care caracterizeaza tensiunea arteriala normala a unui copil in raport cu valoarea medie inregistrata pentru varsta, inaltime si sex. Prin urmare, tensiunea arteriala normala la copiii sub 13 ani este cea incadrata sub percentila 90 pentru varsta, sex si inaltime.

Prin urmare, masurarea cu regularitate a tensiunii arteriale la domiciliu sau in cadrul vizitelor medicale periodice este recomandata dupa varsta de 3 ani. Totusi, pentru un diagnostic corect, trebuie avute in vedere cateva aspecte legate de masurarea corecta a tensiunii arteriale.

Cum se masoara corect tensiunea arteriala?

In teorie, tensiunea arteriala trebuie masurata atat la membrele superioare, cat si la cele inferioare, bilateral. Acest lucru este posibil si chiar recomandat in cadrul vizitei medicale anuale, insa la domiciliu acest lucru este mai greu. Prin urmare, la domiciliu se poate masura tensiunea arteriala numai la nivelul bratului stang, daca nu exista boli care sa necesite masurarea TA la alt nivel.

Copilul trebuie să fie liniștit, relaxat, iar membrul la care se măsoară tensiunea trebuie să fie la același nivel cu inima. Manșeta utilizată trebuie să fie corect dimensionată deoarece influențează corectitudinea înregistrării. Aceasta ar trebui să fie aproximativ două treimi din lungimea brațului. O manșetă prea îngustă supraestimează tensiunea arterială, iar una prea largă o subestimează. Presiunea sistolică măsurată la nivelul membrelor inferioare este în general cu 5-10 mmHg mai mare decât cea măsurată la nivelul celor superioare. Diferența de peste 10 mmHg între presiunea arterială sistolică măsurată la nivelul brațului și cea de la nivelul gambei este un semn al coarctației de aortă.

Cu ce se poate masura tensiunea arteriala?

Există trei metode de măsurare a tensiunii arteriale care pot fi utilizate la sugari și copii – două metode manuale (palpatorie și auscultatorie) și o metodă automată
(oscilometrică). Pentru metodele manuale manșeta trebuie aplicată adecvat, iar presiunea manometrului trebuie rapid crescută, iar ulterior eliberată usor. De fiecare dată ar trebui efectuate cel puțin două măsurători. În cazul copiilor care prezintă ritm cardiac neregulat sau care se agită sau plâng, metoda oscilometrică poate produce măsurători inexacte. Exercițiile fizice, emoțiile, plânsul, tusea pot determina creșterea valorilor presiunii sistolice cu până la 40-50 mmHg comparativ cu nivelul bazal.

Masurare tensiunii arteriale cu ajutorul dispozitivelor automate se coreleaza relativ bine cu metoda manuala, avand ca avantaj practic rapiditatea masuratorii si eliminarea erorilor de masurare. Daca insa tensiunea arteriala este crescuta la masuratoarea automata, se recomanda repetarea acesteia prin auscultatie.

Cel mai important lucru atunci cand masurati tensiunea arteriala cu un dispozitiv automat este sa va asigurati ca manseta are dimensiunea potrivita. Va recomand aparatele ce masoara tensiunea arteriala cu manseta de brat, de la producatori cunoscuti in domeniu (Omron, Beuer). Evitati aparatele de masurare de la nivelul incheieturii care, desi sunt mai compacte, ofera masuratori de multe ori eronate. Aparatul de tensiune este o investitie pe termen lung pentru toata familia, iar masuarea unor valori gresite va poate costa timp si multi bani pe termen lung. Mai jos aveti cateva recomandari de tensiometre bune. Unele vin deja cu manseta pentru copii, iar altele necesita achizitionarea unei mansete separate pentru copii.

Tensiometre bune pentru copii

1. Omron M300 – Verifica produsul si pretul
2. Omron M2 – Verifica produsul si pretul
3. Omron M3 Confort – Verifica produsul si pretul
4. Omron M4 – Verifica produsul si pretul
5. Beuer BM49 – Verifica produsul si pretul
6. Mansete copii – Verifica produsele si pretul

Surse:

1. Iordachescu, F., Georgescu, A., Miron, I. and Marginean, O., 2019. Tratat de Pediatrie. pp.706-717.
2. Cinteza, E. and Nicolescu, A., 2022. Esentialul in Cardiologie Pediatrica. 1st ed. pp.76, 400.
3. Park MK, Salamat M. Park’s Pediatric Cardiology for Practitioners E-Book. Seventh ed. Philadelphia: Elsevier; 2020
4. Haas NA, Kleideiter U. Pediatric cardiology: symptoms – diagnosis – treatment. Stuttgart: Thieme; 2015. p. 2-11, 71-89.
5. da Cruz EM, Ivy D, Jaggers J. Pediatric and congenital cardiology, cardiac surgery and intensive care. Pediatric and Congenital Cardiology, Cardiac Surgery and Intensive Care. London: Springer-Verlag; 2014. p. 303-315
6. Allen HD, Shaddy RE, Penny DJ, Feltes TF, Cetta F. Moss and Adams’ heart disease in infants, children, and adolescents: including the fetus and young adult. 9th ed. Vol. 1. Philadelphia: Wolters Kluwer; p. 250-259, 551.
7. Johnson WH, Moller JH. In: Pediatric cardiology: the essential pocket guide. Chichester: Wiley Blackwell; 2014. p. 1–39.
8. https://www.nhlbi.nih.gov/files/docs/bp_child_pocket.pdf
9. https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/tensiunea-arteriala-numerele-la-care-trebuie-sa-fim-atenti