Sincopa este o pierdere rapidă, tranzitorie, a conștienței și tonusului muscular, urmată de revenire spontană, fără sechele neurologice permanente. Acest fenomen apare prin diminuarea bruscă a fluxului sanguin cerebral și a aportului de oxigen la nivelul creierului.
În populația pediatrică, între 15% și 25% dintre copii și adolescenți experimentează cel puțin un episod de sincopă până la 18 ani. Între 1% și 3% dintre prezentările la urgențe pediatrice sunt cauzate de sincope, majoritatea neavând consecințe grave.
În acest ghid complet despre sincopa la copii veți găsi explicații clare și practice despre definiție, epidemiologie, mecanisme, cauze cardiace și non‑cardiace, semnele de alarmă care necesită intervenție rapidă, protocolul de evaluare, opțiunile de tratament și prognostic, precum și întrebările cheie pe care părinții să le adreseze și la care medicii se pot aștepta.
Definiție
Sincopa, cunoscută traditional ca leșin, este o pierdere rapidă, tranzitorie, a conștienței și tonusului postural, urmată de recuperare spontană, fără sechele neurologice permanente. Acest fenomen apare prin diminuarea bruscă a fluxului sanguin cerebral și a aportului de oxigen la nivelul creierului.
Clasificare și mecanisme sincopa
Sincopele pediatrice se împart în trei mari categorii:
- Sincope mediate neuronal (vasovagală și reflexă): cele mai frecvente, reprezentând peste 50% din cazuri, implicând reflexe vagale și vasodepresoare care scad debitul cardiac și tensiunea arterială;
- Cardiovasculare: rare, dar cu risc major, incluzând aritmii (sindrom QT lung, tahicardie ventriculară), cardiomiopatii și malformații congenitale;
- Noncardiace nonvasculare: migrene bazilare, episoade hipoglicemice, convulsii, atacuri de panică.
Cauzele sincopei la copii
Sincopa de cauză cardiacă
- Aritmii: sindrom QT lung (47% din sincopele cardiace), tahicardie ventriculară, sindrom Brugada, blocuri atrioventriculare;
- Malformații cardiace congenitale: stenoză aortică sau mitrală, cardiomiopatie hipertrofică sau aritmogenă, boli ale arterelor coronare, disectie de aortă, etc
Sincopa de cauza noncardiacă (80-90% din cazuri)
- Sincopa vasovagală (reflexă): apare în ortostatism și/sau după expunere la durere, stres emoţional sau proceduri medicale (în special recoltarea de sânge), fiind precedată de simptome de tipul greaţă, senzaţie de căldură, diaforeză, paloare. Este caracterizată de hipotensiune și bradicardie relativă și urmată de stare de oboseală. Diagnosticul de sincopă vasovagală se pune combinând anamneza sugestivă cu examenul clinic și electrocardiograma (ECG) normale, precum și cu absenţa identificării altor cauze de pierdere a stării de conştienţă.
- Ortostatică: implică o absenţă sau o diminuare a răspunsului normal de vasoconstricţie periferică la trecerea din clino în ortostatism, fără o creştere reflexă a frecvenţei cardiace. Se defineşte că o scădere cu minim 20 mmHg a tensiunii arteriale sistolice și/sau cu minim 10 mmHg a tensiunii arteriale diastolice în 3 minute de ortostatism.
- Spasmul hohotului de plâns este o entitate specifică copilului mic. Există două forme: una care apare în timpul plânsului cu apnee (prin lipsa inspirului) și cianoză, cealaltă, însoţită de paloare (de asemenea cunoscută ca atac sincopal reflex infantil), apare în urma unui stimul scurt și neplăcut – de exemplu, un traumatism cu durere bruscă și intensă. Ambele pot fi urmate de pierderea stării de conştienţă cu revenire rapidă.
- Neurologice: migrenă cu aură, convulsii (crize epileptice), atacuri de panică
- Metabolice: hipoglicemie, dezechilibre electrolitice, deshidratare
Semne de alarmă
Deși majoritatea sincopelor la copii sunt benigne, există și cauze ce necesită intervenție de urgență. Următoarele caracteristici sugerează un risc major și impun evaluare de urgență:
- Debut în timpul efortului fizic sau imediat după exercițiu
- Lipsa prodromului (cădere subită, fara semne premonitorii)
- Durată prelungită a pierderii de conștiență (>5 minute)
- Palpitații, durere toracică sau dispnee înainte de sincopă
- Istoric familial de moarte subită cardiacă sau sindrom QT lung
Evaluare și investigații sincopă
Anamneză și examen fizic
În această etapă se obțin informații despre: istoricul familial și personal al pacientului, condițiile în care a apărut sinopa (momentul, activitatea și poziția pacientului în momentul sincopei, factorii declanșatori, durata și simptomele care au precedat sincopa, etc) și se efectuează un examen fizic complet (tensiune arterială și puls în decubit și ortostatism, auscultație cardiacă, etc).
Investigații de bază
- Electrocardiogramă (ECG) – obligatorie, evidențiind alungirea intervalului QT, semne de preexcitație sau reducerea amplitudinii complexului QRS;
- Monitorizare ambulatorie EKG (Holter/loop recorder) – detectarea aritmiilor intermitente;
- Ecocardiografie – evaluarea structurii și funcției cardiace;
- Tilt test (tilt‑table) – util pentru sincopele reflexe;
- Test de efort – indicat dacă sincopa apare la efort, investigând aritmii catecolaminergice sau semne de ischemie
- Analize de laborator – glicemie, electroliți, hemoleucogramă, enzime cardiace – adaptate contextului clinic
Protocolul evaluării unui pacient cu sincopă
Tratamentul sincopei
- Măsuri comportamentale: recunoașterea prodromului (amețeli, greață), poziție antishock (ghemuire, incrucisarea membrelor inferioare)
- Hidratare si cresterea aportului de sare: creșterea volumului plasmatic și menținerea tensiunii arteriale
- Evitarea caldurii excesive si a locurilor aglomerate si evitarea efectuarii efortului fizic in astfel de conditii
- Evitarea bauturilor care contin cofeina (Coca-Cola, Pepsi, energizante, ceai verde, ceai negru inclusiv Lipton/Fusetea/Nestea, etc)
- În cazul sincopelor cardiace:
- tratament medicamentos, in functie de patologia cardiaca descoperita
- implantare de pacemaker sau defibrilator in cazul aritmiilor specifice
- corecție chirurgicală sau intervențională a bolii cardiace congenitale existente
Evoluție și prognostic
Majoritatea sincopelor vasovagale la copii au o evoluție benignă, ameliorându‑se odată cu maturizarea sistemului nervos, fără risc pe termen lung. În schimb, sincopele de cauză cardiacă au prognostic dependent de boala de bază și necesită monitorizare pe termen lung pentru prevenirea complicațiilor și a mortii subite.
Întrebări esențiale pe care le pot pune părinții despre sincopă
- Care este probabilitatea ca sincopa copilului meu să fie benignă?
- Ce investigații suplimentare trebuie efectuate, care sunt prioritare și în cât timp trebuie efectuate?
- Există restricții privind activitățile școlare și sportive?
- Cum pot recunoaște semnele care impun prezentarea la urgențe?
- Ce măsuri preventive putem lua acasă pentru a reduce recidiva?
Întrebări esențiale pe care le pot întreba medicii
- Descrierea detaliată a contextului și factorilor declanșatori (poziție, efort, stres emoțional)
- Prezența simptomelor asociate și durata a episodului
- Existența antecedentelor familiale de boli cardiovasculare sau moarte subită
- Istoricul personal de episoade convulsive sau dezechilibre metabolice
- Detalii despre medicație, dietă și hidratare
Concluzie
Sincopa la copii este în majoritatea cazurilor o experiență cu un puternic impact emoțional, dar benignă. Cu toate acestea, nu trebuie ignorată – o evaluare amănunțită poate descoperi cauze grave care necesită intervenție. Colaborarea dintre părinți, pediatri și cardiologii pediatri este esențială pentru asigurarea sănătății pe termen lung a copilului.
Surse
- UpToDate – Syncope in Children and Adolescents
- The Royal Children’s Hospital Melbourne – Clinical Guidelines: Syncope
- Pediatrics in Review (American Academy of Pediatrics) – Syncope
- National Institutes of Health (NIH) / PubMed Central – Syncope in Children and Adolescents: Evaluation and Treatment
- Journal of Pediatric Neurology – Pediatric Syncope: Pearls and Pitfalls in History Taking
- Radulescu, C. Sincopa. În: Cinteză, E., Nicolescu, A. (coord.). Esențialul în Cardiologia Pediatrică. București: Editura Medicală Amaltea; 2022.
