Aritmii,  Investigatii si Screening

Electrocardiograma (EKG) normala la copii

Vizualizari: 147
Timp de citire:4 Minute, 57 Secunde

Electrocardiograma (EKG) joacă un rol cheie în screening-ul și diagnosticarea afecțiunilor cardiace la copii și adolescenți. Este adesea folosita pentru a investiga potențialele boli cardiace congenitale, aritmii suspectate și simptome precum durerea în piept și sincopa. Dar interpretarea EKG pediatrica prezintă unele provocări, de la tehnica de realizare pana la modificarile aparute fata de EKG-ul unui adult, date de particularitatile inimii unui copil.

Principiile de bază ale interpretării EKG la copii sunt identice cu cele la adulți, dar modificările progresive de anatomie și fiziologie care au loc între naștere și adolescență au ca rezultat unele caracteristici care diferă semnificativ de tiparul normal al adultului și variază în funcție de vârsta copilului. Interpretarea corectă a unui EKG pediatric este, prin urmare, potențial dificilă și o cunoaștere detaliată a acestor modificări dependente de vârstă este extrem de importantă pentru evitarea erorilor.

De ce EKG-ul este diferit la copii?

La naștere, ventriculul drept este mai mare și mai gros decât ventriculul stâng, din cauza rezistentelor si presiunilor pulmonare mai mari din viata fetala (plamanii nu functioneaza, realizand un blocaj in calea circulatiei sanguine). Acest lucru se traduce printr-o serie de modificari ale electrocardiogramei care la adult sunt semne de boala cardiaca.

Care sunt particularitatile EKG la copii?

Datorita rezistentelor pulmonare mai crescute si a dominantei ventriculului drept, apar modificari pe EKG ce seamana cu pattern-ul de “strain” de ventricul drept observat la adulti: inversarea undei T in derivatiile V1-V3 (drepte), devierea la dreapta a axului QRS si dominanta undei R in V1.

În majoritatea derivațiilor în care apare o undă Q semnificativă (II, III, aVF, V5, V6) există o tendință ca amplitudinea să se dubleze în primele luni de viață, atingând un maxim la aproximativ 3-5 ani și mai apoi sa revină spre valoarea iniţială a perioadei nou-născutului.

Este recunoscut că la EKG-ul pediatric, în comparație cu ecocardiografia, este o metodă relativ slabă de identificare a hipertrofiei ventriculare stângi (HVS), avand specificitate și sensibilitate scăzute. Prin urmare, criteriile traditionale de amplitudine a complexului QRS pentru evaluarea HVS folosite la adulti trebuie aplicate cu grija, iar rezultatul trebuie confirmat ecocardiografic.

În primele 2-3 zile de viață, undele T pozitive în derivațiile precordiale drepte (V1 și V3R) sunt normale. In mod normal, unda T din aceste derivații se inverseaza la majoritatea nou-nascutilor în prima săptămână de viață. Prin urmare, persistența unei unde T pozitive în V1 sau V3R dupa prima săptămână de viață ar trebui să ridice suspiciunea de boala cardiaca. Unda T rămâne insa inversată în aceste derivații la majoritatea copiilor din grupa de vârstă 12-16 ani.

De asemenea, conducerea intracardiaca este usor diferita fata de adulți din cauza dimensiunii cardiace mai mici. Astfel intervalul PR si durata QRS sunt mai scurte. Frecventa cardiaca variaza si ea cu varsta, fiind mai mare la nou-nascuti si mai mica odata cu cresterea in varsta (valorile normale in functie de varsta le puteti gasi in aceasta postare de pe Instagram: https://www.instagram.com/p/CUPi5kxrunD/).

Extrasistolele ventriculare izolate poate fi identificate pe un EKG de repaus de rutină la 0,2-2,2% dintre copiii sanatosi. La monitorizarea ambulatorie, aceste extrasistole sunt frecvente, apar la 20-30% dintre copiii mai mici și până la 40% dintre băieți. De obicei, extrasistolele sunt izolate, de morfologie uniformă și sunt asociate cu perioade de ritm cardiac mai lent. Frecvența extrasistolelor nu este de obicei mai mare de 1-5 pe oră, dar ocazional vor fi exista copii cu activitate ectopică mult mai frecventă sau perioade lungi de bigeminsm ventricular. Extrasistolele care se urmeaza acest model și dispar în timpul efortului sunt aproape sigur benigne.

La adolescenții care efectueaza sport de performanta, activitatea ectopică este observată în aproximativ 50%, similar cu prevalența raportată la adulții normali.

Exemplu de EKG normal la copil

EKG normal la copii
EKG al unui baiat sanatos in varsta de 2 ani cu modificari EKG tipice. Sursa: LITFL.com

In EKG-ul de mai sus se pot observa cateva dintre cele mai frecvente modificari normale ce apar pe electrocardiograma unui copil:

  • frecventa cardica este de aproximativ 110 bpm, cu o usoara aritmie respiratorie;
  • unda T inversata in derivatiile drepte V1-V3 (pattern juvenil);
  • unde R dominante in V1-V3;
  • pattern RSR’ in V1 al complexului QRS.

Dominanța ventriculară dreaptă aparuta la nou-născut și sugar este înlocuită treptat de dominanța ventriculară stângă, astfel încât până la vârsta de 3-4 ani, EKG-ul pediatric seamănă în mare măsură cu cel al adulților.

Bineinteles, toate aceste modificari trebuie interpretate in context clinic si imagistic, iar in lipsa altor semne si simptome de boala cardiaca, pot fi considerate ca fiind variante de normal. Simpla identificare a acestor modificari fara a le corela cu starea copilului nu exclude existenta unei boli cardiace.

In concluzie, modificarile ce pot sa apara pe EKG-ul unui copil si care, in lipsa altor semne si simptome, sa fie normale sunt:

  • frecventa cardiaca > 100 batai/minut
  • unda T inversata in derivatiile drepte (V1-V3)
  • deviere la dreapta a axului QRS
  • unda R dominanta in V1
  • aspect QRS de RSR’ in V1
  • aritmie sinusala (respiratorie)
  • interval PR scurt (<120 ms) si durata mica a complexului QRS (<80 ms)
  • interval QTc usor alungit (<490 ms la sugarii < 6 luni)

La nou-nascut si sugarul sub 6 luni se adauga:

  • unde P inalte, dar sub 3 mm
  • unde Q in derivatiile inferioare si precordiale stangi.

Bibliografie

  1. Dickinson DF. The normal ECG in childhood and adolescence. Heart. 2005 Dec;91(12):1626-30. doi: 10.1136/hrt.2004.057307. PMID: 16287757; PMCID: PMC1769212.
  2. Filip C. et all (2020). Tulburarile de ritm si de conducere la copil. In Tratat de pediatrie (Vol. 1, pp. 660–681). Editura ALL.
  3. Cinteza, E. and Nicolescu, A., 2022. Esentialul in Cardiologie Pediatrica. 1st ed. pp.89-90.
  4. https://litfl.com/normal-paediatric-ecg/
  5. https://www.gehealthcare.com/insights/article/how-to-approach-and-interpret-pediatric-ecg
  6. https://ecgwaves.com/reference-values-for-pediatric-ecg-interpretation/